26 noiembrie 2011

tarta cu ciuperci si smantana

   Prietenul meu a gasit aceasta reteta si cum este mai pofticios din fire, a trebuit sa-i gatesc in acea zi, este ca un copil mic si tare drag imi e de el cand face asa :).
  Mentiuni:
- am folosit o sunca afumata de la un magazinel de langa bloc.
- maslinele au fost negre si nu in cantitatea dorita ca nu-i plac domnului :d
- am pus cascaval Bobalna de la Napolact, la ochi, cat sa acopere tarta.





  A fost un deliciu.

paine fara framantare

  V-am mai zis ca sunt intr-un grup pe facebook, unde femeile discuta despre casa in general inclusiv gatitul. Ei aceste femei fac paine de casa si tot urmarindule au reusit sa ma provoace si pe mine la aceasta incercare. Am facut si eu astazi prima incercare din viata mea si n-a iesit deloc rau, este chiar foarte buna. Reteta am luat-o de aici.
  Am facut jumatate din cantitatile recomandate pe blog si recomand pentru familiile formate din doua persoane si nu consuma multa paine, a iesit o paine de 600 g. Noua ne ajunge, fiind doi, pana pe miecuri-joi.
  De specificat ca am folosit in loc de acele doua feluri de faina recomandate, o faina primita de la UE (o primesc pensionarii de la primarii, probabil o stiti) care nu e de cea mai buna calitate. Cred ca daca folositi doar faina simpla din comert de care se foloseste si la prajituri, nu are cum sa nu se faca. Ma refer strict la aceasta paine.
 Nu a iesit foarte aspectuoasa, aici mai trebuia sa lucrez si acum poza de final :D .

negrese

   Ocazional cumpar revista "practic in bucatarie" , din ea am luat si aceasta prajitura. Este delicioasa de te lingi pe degete.

Necesar pentru blat:
2 1/2 faina
2 cani apa
1/2 cana ulei
1 cana nuca maruntita (nu macinata)
2 linguri cacao
12 linguri zahar
2 linguri magiun prune (am pus dulceata de prune)

Necesar pentru glazura:
1/2 pachet margarina
1 cana apa
1 esenta de rom
8 linguri zahar cu vanilie

Pentru decor: nuca de cocos






 Se amesteca zaharul cu cacaoa, se adauga o parte din apa, apoi faina, iar apa si tot asa se alterneaza astfel incat sa nu se faca faina cocoloase, se adauga uleiul, nuca si magiunul.








     Se toarna compozitia obtinuta in tava tapetata cu hartie de copt.



    Se da la cuptorul incins la 180 grade Celsius (sau la cuptoarele fara termometru, la foc mediu). Se lasa aproximativ 30 minute si se verifica daca s-a copt cu o scobitoare: daca iese curata inseamna ca este gata.

   Glazura:
  Se pun la fiert apa, margarina si zaharul, cand au dat in clocot se opreste focul si se adauga esenta de rom cat doriti (adaugati cat vreti sa fie de concentrat).


    Se scoate prajitura din cuptor se taie cat este in tava si se adauga imediat glazura (de fapt este un sirop) toata.


  Mie mi s-a parut foarte multa si nu am turnat-o toata, dar sa stiti ca trebuie pusa toata cantitatea, pt ca si eu am adaugat si restul compozitie, se cere.
  Se decoreaza cu nuca de cocos. Eu nu am avut si am pus bilute pentru decorat torturile.


         Pofta mare!

25 noiembrie 2011

Modesta VARZA, un depozit de medicamente, partea I

  Vreau sa "sherui" cu voi ce am primit si eu cu mult timp in urma pe mail. Primesc tot felul de mailuri sheruite, la fel ca toti ceilalti oameni si ce mi se pare interesant sau bun de studiat, salvez. Cu cateva zile in urma mi-am facut curat pe desktop si am gasit  mai multe documente in care se trateaza tot felul de plante si efectele lor benefice asupra organismului. Tot ce veti vedea mai jos, nu-mi apartine. Eu fac doar un copy-paste la acel document.
   Ce pot sa va zic, este ca am simtit efectele benefice ale verzei intr-o problema pe care o aveam. Leacul l-am aflat nu de aici, bineinteles (daca nu citisem documentul pana zilele astea) ci de la Sakura, din acest motiv nu vreau sa dezvalui despre ce este vorba, abia dupa ce scrie ea pe blog, pentru ca intentioneaza sa faca asta.

   Lecturare placuta.


poza este de google
   Folositi-o mai ales cruda. Face cât un depozit intreg de medicamente
Modesta varza (Brassica=2 0oleracea var. capitata), pe care o punem atat de des in oale si farfurii si care va fi celebrata in triumf de Craciun, a fost, candva, o planta salbatica, de padure, "domesticita" in urma cu mii de ani de catre populatiile din bazinul Marii Mediterane. In Dacia, se pare ca varza a fost adusa cu trei milenii in urma de catre celti, care o foloseau atat ca aliment, cat si ca medicament, ori ca ingredient magic.
Tot in aceasta tripla calitate era folosita si de catre medicii din Grecia si din Roma antica, unde varza era considerata un soi de panaceu universal. In evul mediu, ea a jucat un rol important, intre altele, in descoperirea Lumii Noi, facand posibile indelungatele calatorii ale marilor exploratori, care o carau la bordul corabiilor in butoaie, murata. Pe langa hrana, ea era folosita si ca medicament contra scorbutului, pe timpul lungilor traversari ale oceanelor.. Dar in ciuda vechimii ei ca leac popular, varza a inceput sa fie cercetata de oamenii de stiinta abia in ultimii 15 ani, cand aparatura de laborator, tot mai sofisticata, a permis identificarea, in frunzele sale, a unor substante cu proprietati antitumorale, antioxidante si antiinflamatoare exceptionale. In plus, studiile statistice realizate pe la inceputul anilor '90 au mai pus in evidenta un lucru uimitor : populatiile la care varza este aliment traditional, fiind consumata murata sau cruda in mari cantitati, se bucura de o neobisnuita imunitate la o multitudine de forme ale bolii canceroase.

Modul de administrare al verzei

Mai multe institute de cercetare dedicate efectelor terapeutice ale verzei au ajuns la concluzia ca valoarea curativa a acestei legume este strict dependenta de modul sau de preparare. Au fost identificate trei variante de administrare a verzei :
* cruda (mai exact, sub forma de salata sau de suc proaspat)
* preparata blând (adica murata sau fiarta in abur)
* preparata vreme indelungata (adica fie fiarta mai mult de 15 minute, fie calita la cuptor, prajita etc..). Glucozinolatii, substantele "responsabile" in mare masura de efectele anticancerigene ale verzei, sunt partial distrusi de fierberea scurta si de procesul de fermentare prin care se obtine murarea, si sunt total distrusi prin prepararea indelungata. Cel mai bine sunt pastrate aceste substante terapeutic active in varza consumata cruda, care este cea mai eficienta forma de administrare din punct de vedere terapeutic. Cunoscand aceste lucruri, sa vedem in continuare, de data aceasta detaliate, modalitatile de administrare ale acestei legume :

* Sucul de varza- se obtine foarte simplu, cu ajutorul storcatorului centrifugal. Varza se spala, se indeparteaza eventualele portiuni stricate, apoi se taie in bucati suficient de mici, pentru a intra pe orificiul de admisie al storcatorului, care le va marunti si apoi le va centrifuga. Sucul de varza va fi consumat imediat dupa preparare, pentru a nu avea timp sa se oxideze. De regula, se beau cate 500-1000 de ml de suc de varza pe zi, in cure de 21-60 de zile, cu pauze de 2-4 saptamani.

* Salata de varza-spalata si curatata de frunzele stricate sau imbatranite, varza se taie marunt cu ajutorul unui cutit cu lama de inox (pentru a reduce la minimum procesul de oxidare a enzimelor si a vitaminelor).
Imediat dupa taiere, se amesteca bine cu sare, cu putin cimbru (pentru efect carminativ), cu ulei presat la rece si cu otet sau lamaie, dupa gust. Se consuma cât de proaspata posibil. Doza minima indicata pentru a beneficia pe deplin de efectele terapeutice ale legumei este de 300 de grame pe zi. O cura cu salata de varza poate dura oricat de mult, dar nu mai putin de patru saptamani.

  • Varza fiarta- de vreo cativa ani, au aparut in comert dispozitive casnice, numite steamer (steam inseamna abur in limba engleza), care fierb in aburi legumele. Este un mod de preparare termica foarte comod, rapid si care, conform studiilor, pastreaza vitaminele si enzimele verzei in proportie mare. De regula, in 10-15 minute, varza taiata felii este fiarta cu acest dispozitiv si, in plus, pastreaza gustul originar si poate fi consumata fara o alta gatire, doar combinand-o cu ulei, cu sare si cu alte legume fierte tot in abur (morcov, patrunjel, telina, dovlecei etc.). Daca din pricina costului nu ne permitem un dispozitiv de fierbere cu aburi, atunci putem fierbe varza intr-o oala de inox sau cu emailul intact, la foc iute, taiata cat mai marunt (eventual data prin razatoare), pentru a reduce la minimum timpul de preparare termica.

  • * Varza calita (la cuptor)- am luat-o in considerare in acest context doar pentru a sublinia faptul ca, preparata astfel, varza nu mai are practic nici un fel de valoare terapeutica. Din cauza deteriorarii principiilor sale active, in urma expunerii indelungate la temperaturi ridicate, ea isi pierde bogatia de vitamine, de enzime, de pigmenti cu efect antioxidant. De asemenea, oligoelementele si mineralele pe care le contine devin mai dificil de asimilat de catre organism.

  • * Varza murata- pastreaza doar partial vitaminele si celelalte substante vindecatoare ale legumei proaspete, in schimb, are continutul de minerale, de fibre alimentare intact si, important, are substante care ajuta la imbunatatirea digestiei, mai ales a digestiei grasimilor si a proteinelor. Aceasta este si explicatia pentru care varza murata (la fel ca si castravetii murati) este nelipsita de la mesele cu mancaruri grele, pentru ca simtim instinctiv ca ne ajuta digestia si metabolismul. Studii statistice recente mai arata ca la populatiile care consuma multa varza murata (in Polonia, in anumite regiuni ale Germaniei si ale Olandei), rata anumitor forme de cancer este mult redusa, ceea ce sugereaza faptul ca o parte din vitaminele si antioxidantii din varza se pastreaza intr-un procent semnificativ in urma murarii.

* Cataplasma cu varza- este foarte simplu de aplicat : foile de varza se zdrobesc pe o planseta de lemn si apoi se pun direct pe locul afectat, unde vor fi infasurate cu un tifon subtire, asa incat sa nu cada. In general, o aplicatie externa cu varza se face vreme de 2-4 ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se usuce la aer.

   Boli prevenite cu ajutorul verzei

* Hepatita, bolile de ficat in general - o substanta continuta de catre varza, sulforafanul, stimuleaza puternic producerea in organism a unor enzime care joaca rolul de detoxifiant al ficatului. De asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulara la nivelul ficatului, sub actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici. Pentru a obtine aceste rezultate, se recomanda consumul verzei crude, sub forma de salata, de macar 3 ori pe saptamana.

* Boala canceroasa
În ultimii douazeci de ani au fost efectuate nu mai putin de 94 de studii care au aratat ca varza consumata cruda, murata sau gatita rapid are efecte antitumorale si anticancerigene. Principiile active din frunzele de varza induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere folosit de organism pentru eliminarea celulelor imbatranite), regleaza actiunea hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara, induc o crestere a productiei enzimelor responsabile de inactivarea si de eliminarea celulelor maligne. Trei-cinci zile pe saptamana, in care consumam câte 200 de grame de salata de varza, ne pot salva viata, punandu-ne la adapost de o incredibila multitudine de forme de cancer, despre care vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza :

* Cancerul vezicii urinare- sunt diagnosticate la nivel mondial, in medie, cate 336.000 de noi cazuri in fiecare an, afectand de trei ori mai multi barbati decat femei. Conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in paralel cu cazurile a 708 persoane sanatoase din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa, consumul de varza reduce puternic incidenta acestei boli. La persoanele care consuma de mai multe ori pe saptamana varza cruda (dar si alte legume inrudite, cum ar fi varza rosie sau broccoli) incidenta cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.

* Cancerul de prostata- o cercetare facuta in Statele Unite pe 1000 de persoane de sex masculin arata ca persoanele care consuma, la macar o treime din mese, legume in stare cruda, au cu 35% mai mari sanse sa nu faca aceasta boala. Interesant este ca la cei care consuma, la macar o treime din mese, in mod special varza cruda si legume inrudite (broccoli, varza rosie), riscul de a face cancer la prostata scade cu 44%..

* Cancerul la sân- nu avem spatiu pentru a rezuma in acest articol toate studiile facute despre efectele de preventie ale consumului de varza in neoplasmul mamar (in Singapore, China, Statele Unite, Polonia, Olanda), dar toate arata ca femeile care consuma varza sau varza murata se bucura intr-o proportie foarte ridicata de imunitate fata de cancerul la san. Conform cercetarilor, cea mai ridicata rata a imunitatii o au femeile care au consumat varza, inca de la varsta de 12-13 ani, macar o data la 2-3 zile. In multe regiuni din Polonia, de pilda, unde datorita obiceiurilor culinare, o femeie consuma inca din adolescenta, anual, in medie, 25- 30 kg de varza, cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decat in celelalte zone ale lumii.

* Cancerul de colon si de rect- intr-un studiu-gigant facut in Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, in raport cu obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de persoane, pe o perioada de timp de sase ani. Conform raportului final al acestui studiu, publicat in anul 2000, la persoanele care consuma zilnic vegetale crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de cancer cu aceasta localizare.. Ei bine, la vegetarienii care consuma cu predilectie legume din familia cruciferelor, adica varza, varza rosie, conopida si broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu 49% mai redusa, fiind practic de doua ori mai protejati de aceasta teribila afectiune.

* Cancerul pulmonar- la Lyon , in Franta, exista o institutie multinationala, "Agency for Research on Cancer", care a publicat in 29 octombrie 2005 un studiu privind influenta consumului verzei si a legumelor inrudite cu ea (in special varza rosie si conopida) in incidenta cancerului pulmonar. Comunicarea a avut la baza studiul a 2141 de cazuri de cancer pulmonar, diagnosticat in Republica Ceha, in Romania, in Ungaria, in Federatia Rusa, in Polonia si in Slovacia. Modul de a se alimenta si caracteristicile genetice ale celor peste doua mii de bolnavi investigati au fost comparate cu cele ale unor persoane sanatoase din aceleasi tari. S-a dovedit ca varza cruda si legumele inrudite cu ea reduc cu 37% riscul de aparitie a cancerului pulmonar. Prin studii similare facute in China, s-a aratat ca si fumatorii sau fostii fumatori beneficiaza de aceleasi extraordinare efecte pozitive ale consumului de varza.

* Cataracta- salata de varza cu ulei de masline este o excelenta sursa de vitamina C si de vitamina A. Ambele vitamine au un puternic efect antioxidant si, intre altele, stopeaza procesul de producere al cataractei. Asadar, pentru profilaxia acestei afectiuni, se recomanda consumul, macar de trei ori pe saptamana, al verzei proaspete, câte 200 de grame minimum, sub forma de salata.

22 noiembrie 2011

decorare salate

   Am primit pe mail pozele pe care le veti vedea mai jos si m-am gandit sa le impartasesc cu voi,. Daca tot vin sarabatorile, vom avea musafiri, putem sa-i impresionam cu decorarea salatelor servite.





  Ce spuneti, asa-i ca sunt dragute?! Astept parerile voastre.

18 noiembrie 2011

Sanatate multa intr-un miez de nuca

   In medie, valoarea energetica a 100 de grame de miez de nuca este de 700 kcalorii. De asemenea, uleiul de nuca, folosit in tratamente externe, ajuta la regenerarea si cresterea firului de par. Nucile sunt recomandate persoanelor care sufera de artroze, reumatism, anemii, tuberculoza, sifilis, scrofuloza, metrita, enurezis sau afectiuni ale pielii.

   Cu toate ca este satios si sanatos, multi dintre noi se feresc sa includa in regimul lor alimentar miezul de nuca. Motivul? Pentru ca ingrasa. Intr-adevar are o valoare calorica mai mare decat a carnii, dar este mult mai usor digerabil decat aceasta. In plus, grasimile din nuci sunt grasimi nesaturate, contribuind la scaderea colesterolului. 
   Aportul energetic al miejilor de nuca este unul considerabil. Nucile reprezinta totodata un furnizor important de proteine, grasimi, vitamine (A, B1, B2, B3, B5, B6, C numeroase minerale (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sulf, fier) si fibre.


  Stiati ca nucile se numara printre alimentele cu cel mai bogat continut de cupru si zinc ceea ce le fac benefice in tratarea unor afectiuni cardiovasculare, a problemelor legate de crestere sau curele de intarire ale sistemului imunitar? In unele cazuri insa, pot exista anumite probleme legate de asimilarea anumitor minerale din nuca de catre organism. In aceasta situatie se recomanda combinarea acestui aliment cu unul ce contine vitamina C. Pentru a asigura o mai buna absorbtie a miezului de nuca, il puteti folosi zdrobit.
   De asemenea, datorita fibrelor pe care le contin, nucile pot fi folosite si ca remedii naturiste impotriva diabetului. Nu se recomanda ca nucile sa fie consumate in doze prea mari deoarece va puteti trezi cu spasme stomacale sau dureri de cap. 4-7 nuci sunt mai mult decat suficiente. Nucile ajuta si la imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare. Celor care acuza pierderi de memorie le este recomandata consumarea zilnica a dozei minine permise de miez de nuca.
   Mai mult, oamenii de stiinta au demonstrat ca riscul aparitiei bolilor coronariene scade la jumatate prin consumarea a patru portii de miez de nuca in timpul unei saptamani. Acest lucru este posibil gratie acizilor grasi omega 3 continuti de miezul de nuca.
   Miezul de nuca are efect laxativ mai ales atunci cand este prajit usor. 


*aceste informatii sunt luate dintr-un mail primit pe adresa personala.


  

blat simplu de tort

 

 Vreau sa vin in ajutorul unei bloggerite (Li)  care doreste sa invete sa faca prajituri si m-am gandit ca cel mai simplu de pregatit este un blat de tort. A fost printre primele retete pe care le-am invatat de la mami. Deci avem nevoie de: oua, faina, zahar si bicarbonat de sodiu.
   Nu dau cantitati pentru ca reteta se face "unu la unu", adica: 3 oua, 3 linguri de zahar si 3 linguri de faina si cam jumatate de lingurita de bicarbonat de sodiu stinsa cu o lingurita de otet. Cantitatile difera in functie de dimensiunea tavii.
   Pregatirea: - se separa ouale, albusurile se bat spuma pana sunt tari astfel incat cand intorci vasul ele sa stea nemiscate, se adauga apoi treptat in ploaie zaharul, timp in care se mixeaza bine albusurile, dupa zahar se adauga galbenusurile unul cate unul, in continuare se mixeaza bine (incepatoarele sa nu se sperie, ca acum albusul incepe sa se mai lase putin) si se pune bicarbonatul de sodiu stins. Dupa ce ati facut toti acesti pasi, se scoate mixerul si se foloseste o lingura de lemn/teflon sau din ce o fi (nu tel, nu mixer), se adauga faina in ploaie, treptat, iar cu lingura se amesteca usor (nu prin amestecare rapida circulara, cea normala) , se baga pe sub aluat si se ridica in sus si tot asa pana s-a incorporat toata faina. Se procedeaza asa la amestecat pentru ca sa-si pastreze consistenta pufoasa. Bineinteles ca se va mai lasa, dar trebuie sa fie totusi pufos.
  Cuptorul trebuie incalzit la treapta din mijloc la cuptoarele fara termometru, sau la 180 grade Celsius pentru cele cu termometru. Tava se pregateste cu hartie de copt dupa care se toarna aluatul si se da la copt. Pe parcursul coacerii nu se deschide usa cuptorului pentru a nu se lasa blatul. Este gata cand se desprinde de pe margini sau cand daca se inteapa in mijloc cu o scobitoare si  nu ramane aluat pe ea la scoatere.
  Se poate umple cu crema de ciocolata sau de alt fel sau si mai rapid, cum fac eu cand nu am timp, pe blatul cald intind gem/dulceata dupa care il rulez si gata, e numai bun de mancat.

   Sa aveti pofta si astept intrebarile, daca aveti.

crema de ciocolata

   Astazi am sa va "povestesc" cum se face crema de ciocolata, pe care o puteti apoi utiliza la umplut foi de tort facute in casa sau la foi de prajitura cumparate, poate chiar in foile de napolitana (nu am incercat dar ar trebui sa testez). O sa vedeti ca nu este ceva complicat, elaborat. Crema asta o facea mama de cand ma stiu, am invatat sa o fac si eu si o recomand. Este preferata fratelui meu mai mare.

   Avem nevoie de:
- 6 linguri de apa                                                  
- 6 linguri de zahar
- 2 linguri de cacao
- 100 g ciocolata amaruie
- intre 200-400 g unt/margarina

   Se face un sirop din apa, zahar si cacao astfel: se amesteca cacaoa cu zaharul si abia apoi se adauga treptat apa (sa nu se faca gogoloase), se fierbe compozitia cca 1 minut, se ia de pe foc si se pune ciocolata rupta in bucati, se amesteca pana se topeste toata, daca e cazul mai puneti cateva secunde pe foc. Dupa ce a devenit totul o crema omogena, se lasa la racit. Intre timp untul/margarina (eu folosesc rama) se freaca bine pana are o consistenta cremoasa. Cand s-a racit crema de ciocolata se amesteca cu untul/margarina dezlegata. Se pune din crema de ciocolata,treptat cate putin  in unt (nu invers) si se amesteca foarte bine pentru a nu se taia.
   Acum in zilele astea, se poate folosi mixerul cu succes garantat, iar crema nu se mai taie. Cand eram copil frecam la creme de faceam febra musculara la mana :)). Revenind la oile noastre, am zis mai sus ca se foloseste unt/margarina intre 200-400 g, deoarece sunt persoane care prefera crema de ciocolata mai concentrata iar alte persoane o vor mai usoara. De aceea hotarati voi care va fi cantitatea utilizata.


17 noiembrie 2011

fursecuri cu unt

  Mi-am cumparat o revista cu cateva retete de fursecuri si am primit cadou o forma pentru fursecuri, o veti vedea in poze. Imi place sa gatesc, ma relaxeaza, dar am o problema, NU-MI PLACE SA FAC POZE, chiar uit, daca s-ar putea sa postez fara poze, ar fi minunat. Dupa cum veti vedea la aceste fursecuri, poza de final va lipsi, de ce? pentru ca am uitat sa o fac...

Ingrediente necesare:

- 250 g faina
- 75 g zahar
- jumatate lingurita sare
- 2 lingurite esenta de vanilie
- un ou dezlegat
- 125 g unt rece
 
   Din toate ingredientele se framanta un aluat fraged. Se inveleste intr-o folie transparenta si se tine la frigider doua ore.   


 Cuptorul se incalzeste in prealabil la 200 grade Celsius (la cuptoarele fara termometru trebuie data rozeta peste jumatatea gradata, undeva catre maxim). Se intinde aluatul pe suprafata de lucru presarata cu faina pana capata o grosime de 5 mm,


                                                        se taie cu forma de fursecuri,



                                     asezandu-se fursecurile in tava in care s-a intins hartia de copt.



                      Se dau la cuptor aproximativ  10-15 minute pana cand capata o culoare aurie.





  Sunt numai bune de servit la ceasca de ceai, lapte sau  dimineata insotite de o ceasca de cafea. 

     Pofta buna !!!

15 noiembrie 2011

biscuiti cu dovleac

  Una din fetele din grupul din care fac parte, de pe facebook, a postat aceasta reteta de biscuiti. Eu am facut-o asa:

2 cani jumate cu făină
1 lingurita bicarbonat de sodiu stins
1 linguriţă praf de copt, eu nu am mai pus (mama m-a invatat sa pun ori una, ori alta)
1 lingurita scortisoara (am pus mai multa)
1 / 2 lingurita nucsoara macinata (am pus cat se cuprinde intre trei degete)
1 / 2 linguriţă de sare
1 cana jumate de zahar tos
1/2 cana unt/margarina
1 cană dovleac ras
1 ou mare
1 lingurita esenta de vanilie
glazură (reteta urmeaza)

Incalziti cuptorul la 180 ° C.  

  Glazura:
  Se amesteca 2 cesti de zahar pudra, 3 linguri lapte, 1 lingura unt topit si 1 lingurita esenta de vanilie pana se omogenizeaza.

 Se amesteca faina, bicarbonatul de sodiu, scortisoara, nucsoara si sarea. Se freaca zahărul şi untul până cand sunt bine amestecate



  Se amesteca dovleacul, oul şi esenta de vanilie pana se omogenizeaza.Treptat se introduce amestecul de faina în amestecul de mai sus.


  Aluatul rezultat se pune gramajoare, la distanta, pe foaia de copt (in tava) si se da la copt.

  Coaceţi pentru 15 - 18 minute sau până când marginile sunt ferme. 

  Se lasa la racit, dupa care se picura glazura peste biscuiti.


Pofta buna!!!

  Update
Zilele acestea am avut o cerere speciala pentru acesti biscuiti asa ca am incercat si varianta cu cate o bucata de nuca pusa ca mot, au un gust deosebit, avand in vedere ca e combinatia de dovleac cu nuca. Merita incercat.











5 noiembrie 2011

fructe de padure toxice

  1. Beladona sau matraguna. Fructe negre, lucioase, in august. Chiar si 2-3 fructe pot ucide un copil.
  2. Rodul pamantului. Primavara, ciorchini de fructe extrem de toxice, rosii-portocalii, apar pe tulpinile inalte de 30 cm.
  3. Ilice. Fructe toxice de un rosu aprins, apar toamna tarziu si raman in copac pana in februarie.
  4. Tisa. Toate partile copacului sunt toxice, in special samanta, ascunsa in fructul rosu lipicios.


!!! Atentie, a nu se consuma sub nici o forma.

alimente din sanul naturii

    Timp de secole, oamenii au cules roadele tinuturilor salbatice, nu doar pentru hrana, ci si ca medicamente naturale. Au tratat astfel nenumarate afectiuni, de la reumatism pana la gripa si de la eczema pana la cistita.


1. Murele se coc intre mijlocul lui august si inceputul lunii octombrie. A se spala bine inainte de a fi consumate. Murele furnizeaza cantitati utile de fibre alimentare, vitamina C, antocianozide si mangan. In medicina plantelor, ceaiul din frunze de mur se foloseste ca tonic in dizenterie si diaree sau ca gargara in amigdalite.





2. Papadiile, frunzele tinere, proaspete, au un gust usor amarui si invioreaza orice salata. Ele contin beta-caroten, calciu, potasiu si cu 50% mai mult fier decat o cantitate similara de spanac. Papadia este un diuretic natural, totusi, spre deosebire de multe alte diuretice, papadia nu provoaca scaderea nivelului de potasiu din organism, deoarce continutul sau ridicat de potasiu este suficient pentru a-l inlocui pe cel excretat in urina. In medicina naturista, papadia se prescrie la detoxifierea sangelui si la tratamentul unor afectiuni ale pielii precum eczema.





3. Basica porcului (lycoperdon giganteum) arata ca niste uriase oua albe si poate ajunge pana la marimea unei mingi de fotbal. Este comestibila in intregime cat timp canea ei este de un alb imaculat, fapt ce indica prospetime. Tiati ciuperca in felii mari si frigetile in unt.







4. Turtita (sau lipicioasa) se consuma tanara, ca inlocuitor al spanacului in supa. In medicina plantelor se foloseste ca un antiinflamator si diuretic. Infuzia, obtinuta turnand apa clocotita peste frunze si strecurand dupa 10 minute, se foloseste ca tonic pentru amigdalita si probleme adenoide.













5. Porumbele sunt fructe de un albastru inchis, usor aburit. Sunt mici si amarui si cresc in tufisurile spinoase de porumbar. Se culeg toamna tarziu si din ele se prepara un jeleu transparent care se serveste la friptura, sau se pot pune la gin.





6. Urzicile nu mai inteapa cand sunt preparate. Contin beta-caroten, vitamina C, calciu, fier si potasiu. Sunt un diuretic natural. In medicina plantelor, sucul lasat de frunze se amesteca cu miere si se foloseste in tratarea astmului. Supa sau infuzia din frunze de urzica se considera a fi adjuvante pentru cei ce sufera de eczeme si tot frunzele se folosesc la tratamentul afectiunilor reumatice si al artritei. Vara, un manunchi proaspat de urzici tinut in incapere va tine la distanta mustele.  Culegeti primavara varfuri de urzici tinere, de un verde deschis, fiindca in iunie ele devin deja aspre si amare. Clatiti-le bine puneti-le la fiert, gustul lor este usor acid si sunt folosite in mod traditional ca inlocuitor al spanacului la mancare.


7. Macesul are fructele mici, portocalii sau rosii, apar de regula intre mijlocul lui august si octombrie. La aceeasi cantitate, macesele contin de 8 ori mai multa vitamina C decat portocalele, 100 g furnizand de sapte ori necesarul zilnic al unui adult. Sub forma de sirop, macesele sunt o buna sursa de vitamina C pentru copii. Macesele contin mici seminte acoperite cu peri intepatori, ce pot irita tubul digestiv, astfel ca fructele fierte trebuie strecurate inainte de a fi folosite.

 !!!  A nu se culege plantele de pe marginea drumurilor unde solul este probabil poluat sau plantele au fost stropite cu erbicide.